Von der Leyen cere un buget UE mai mare pentru „independența” Europei, în timp ce Germania cere reduceri
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut un buget UE de aproape 2 trilioane de euro pentru următorii șapte ani, menit să reducă dependența de puteri străine. Germania și alte cinci state membre se opun, cerând reduceri de sute de miliarde de euro.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că următorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene trebuie să devină „brațul financiar al independenței noastre”, într-un discurs susținut la Paris în fața organizației patronale franceze MEDEF. Apelul său pentru un program amplu de investiții vine pe fondul eforturilor blocului comunitar de a-și reduce dependența de lanțurile de aprovizionare și materiile prime critice din China, de tehnologia americană și de combustibilii fosili importați.
Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034. Germania, alături de Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, cere însă reducerea acestuia cu câteva sute de miliarde de euro. Poziția acestor șase state este contracarată de Italia și Spania, care conduc un grup de țări ce susține un buget mai generos, capabil să finanțeze agenda economică promovată de von der Leyen, inclusiv investițiile în industrii strategice, energie și inteligență artificială.
În discursul său, von der Leyen a subliniat că dimensiunea bugetului va influența direct capacitatea Uniunii de a sprijini cercetarea, inovarea și dezvoltarea industrială. „Cu peste 450 de miliarde de euro din Fondul european pentru competitivitate și din programul Orizont Europa, vom sprijini întregul lanț – de la cercetare la inovare, de la laboratoare la întreprinderi și de la prototipurile inițiale la producția industrială”, a declarat ea. Președinta Comisiei a adăugat că „Europa nu își poate stabili noi ambiții fără a asigura mijloacele necesare pentru finanțarea acestora”.
Propunerea a fost contestată dur de cancelarul german Friedrich Merz și de aliații săi, care consideră că o creștere atât de mare este imposibil de susținut într-o perioadă în care guvernele naționale sunt nevoite să își consolideze propriile bugete. „Propunerile actuale prevăd o creștere de până la 60%. Într-o perioadă de consolidare bugetară în toate statele membre, acest lucru este pur și simplu imposibil de suportat. Propunerile trebuie reduse cu câteva sute de miliarde. Iar aceste reduceri vor trebui să vizeze toate domeniile”, a declarat Merz într-o declarație comună cu cele cinci state, joi seara.
Dezbaterea privind bugetul multianual al UE reflectă tensiunile profunde dintre statele membre în privința priorităților financiare ale blocului. Pe de o parte, statele nordice și frugale, conduse de Germania, insistă pe disciplină bugetară și reducerea cheltuielilor. Pe de altă parte, țări precum Italia și Spania susțin că o Uniune Europeană mai puternică și mai autonomă necesită investiții substanțiale în domenii strategice, de la apărare la tehnologie și energie.
Negocierile asupra cadrului financiar multianual se anunță a fi unul dintre cele mai dificile dosare ale următorilor ani, cu implicații directe asupra capacității UE de a-și atinge obiectivele declarate de independență strategică și competitivitate economică la nivel global.
